Ghidul pacientului


Tromboza venoasă profundă (TVP) este rezultatul blocării circulaţiei venoase profunde de către un cheag.

Formarea acestui tromb poate avea mai multe cauze principale:
- Staza venoasă: sāngele înaintează cu viteză extrem de scăzută, datorită lipsei contracţiilor musculare (exemplu: în caz de imobilizare prelungită) sau prin compresia în amonte a venei (exemplu: în prezenţa unei tumori);
- Leziunea peretelui venos: în urma leziunii venei, reacţia de reparare a acesteia include formarea unui cheag de sānge, al cărui volum poate însă creşte suficient de mult încāt să blocheze complet circulaţia sāngelui (exemplu: lezarea în cursul unei intervenţii chirurgicale);
- Tendinţa la coagulare spontană a sāngelui: există afecţiuni care conduc la o tendinţă anormală a sāngelui de a se coagula spontan. Acestea pot fi boli primare (se numesc trombofilii), sau pot fi secundare altor boli (exemplu: cancer) ori tratamente (exemplu: anticoncepţionale, tratamente hormonale, chimioterapie etc.).

Dacă sunt întrunite una sau mai multe din aceste condiţii, există un risc crescut de a dezvolta TVP, şi de aceea trebuie aplicate metode de prevenţie a acesteia.

Fără profilaxie, incidenţa TVP apărută în spital este de aproximativ 10-40% la pacienţii cu afecţiuni medicale sau la cei supuşi unor intervenţii de chirurgie generală şi de 40-60% după intervenţiile chirurgicale ortopedice majore (fractură de şold, proteză de şold sau de genunchi).

În Europa, decesele cauzate de evenimentele tromboembolice sunt de 3 ori mai multe decāt suma deceselor prin cancer de sān, accidente rutiere şi SIDA.

Alte denumiri pentru tromboza venoasă profundă

Veţi mai auzi poate şi alţi termeni în legătură cu această boală:
- tromboflebită;
- flebită.

Cine are un risc crescut de apariţie a trombozei venoase profunde?

Evaluarea riscului individual al pacienţilor începe cu identificarea factorilor de risc prezenţi la fiecare pacient. La mulţi pacienţi există în acelaşi timp mai mulţi factori de risc, iar riscul global trebuie stabilit ca un rezultat al cumulării lor şi al afecţiunii actuale.





Bineînţeles, nu înseamnă că simplul fapt că aveţi peste 40 de ani, că sunteţi însărcinată sau că aveţi varice vă va favoriza apariţia unei TVP. Însă, dacă asociaţi mai mulţi dintre acesti factori, riscul de TVP creşte proporţional!

Care este tabloul clinic al trombozei venoase profunde?

Semnele şi simptomele clasice ale TVP includ:
  • creşterea de volum (umflarea) membrului afectat;
  • durere la acest nivel;
  • piele caldă;
  • culoare roşie a pielii sau piele decolorată la acest nivel;
  • senzaţie de picior greu, obosit, de o singură parte.

  • În TVP, umflarea membrului este cel mai frecvent asimetrică (de exemplu o singură gambă), şi nu are un motiv clar (amintiţi-vă dacă aţi avut un traumatism local, o înţepătură de insectă, o rană deschisă la acest nivel).

    Aceste semne sau simptome pot apărea atāt la nivelul mebrelor inferioare (gambă şi/sau coapsă) sau, mai rar dar posibil, la nivelul membrelor superioare (antebraţ, braţ).

    Dacă aveţi unul sau mai multe din aceste semne discutaţi cu medicul dumneavoastră, care vă va examina şi vă va indica diverse examene pentru diagnostic.

    Consultul medical este esenţial, deoarece există şi alte boli care pot avea simptome asemănătoare, şi acestea pot fi diferenţiate de TVP numai de către medic!


    Complicaţiile trombozei venoase profunde

    Urmările TEV sunt dintre cele mai grave: de la complicaţii pe termen lung, invalidante şi greu de tratat (sindrom posttrombotic şi hipertensiune pulmonară) pānă la deces (prin embolie pulmonară).

    O complicaţie importantă şi redutabilă a TVP este reprezentată de embolia pulmonară. Aceasta rezultă din migrarea cheagului de sānge de la nivelul venei către plămān, unde poate bloca una din ramurile arterei pulmonare, şi, astfel, se întrerupe circulaţia sāngelui în plămāni. Cele mai frecvente simptome ale emboliei pulmonare sunt:
  • dispnee (lipsă de aer, respiraţie dificilă, sufocare);
  • durere toracică (spontan sau cānd trageţi aer în piept);
  • tuse cu hemoptizii (scuipat sānge);
  • respiraţie rapidă, puls rapid.

  • Embolia pulmonară se poate însă manifesta mai dramatic, prin sincopă (leşin) sau chiar moarte subită. De aceea este esenţială prevenţia migrării unui cheag de sānge în caz de TVP. Primul pas în această prevenţie o repre - zintă depistarea la timp a TVP şi tratamentul său corect.

    În cazul în care au avut loc unul sau mai multe episoade de embolie pulmonară, trombii din arterele pulmonare nu se mai dizolvă şi fluxul de sānge de la nivelul lor este încetinit şi chiar blocat. Se instalează astfel hipertensiunea pulmonară, care se manifestă prin dispnee (sufocare) la eforturi din ce în ce mai mici, dureri în piept, pierdere de cunoştinţă.

    Deşi nu este o complicaţie cu risc de deces, efecte foarte supărătoare are şi sindromul postrombotic. După un episod de TVP, prin distrucţia valvulelor venoase, circulaţia sāngelui în vene se desfăşoară cu dificultate, iar membrul afectat poate rămāne umflat, eritematos. În timp se pot dezvolta leziuni de tip ulceros la nivelul pielii, care supurează.



    Nu neglijaţi un picior sau un braţ umflat, cu sau fără cauză aparentă! Mergeţi la medic!