 |

Vă rugăm să răspundeţi cu DA sau NU
dacă în cazul dumneavoastră se aplică afirmaţiile:
- circumferinţa abdominală (măsurată la nivelul
crestelor iliace) este mai mare sau egală cu: 94 cm pentru
bărbaţi/80 cm pentru femei;
- trigliceridele serice sunt mai mari sau egale cu 150
mg/dl (1,7mmol/L) sau urmaţi un tratament pentru
hipertrigiceridemie.
- tensiunea arterială sistolică este mai mare sau egală cu
130mmHg sau tensiunea arterială diastolică este mai
mare sau egală cu 85 mmHg sau urmaţi deja un tratament
pentru hipertensiune arterială;
- HDL-colesterolul este mai mic de 40mg/dl
(1,03mmol/L) pentru femei şi mai mic de 50mg/dl
(1,3mmol/L) pentru bărbaţi sau deja urmaţi un tratament
pentru HDL-colesterol;
- glucoza serică mai mare sau egală cu 100 mg/dl sau
tratament pentru diabet.
Medicamentele care se administrează pentru hipertrigliceridemie,
respectiv pentru HDL - colesterol scăzut se
numesc fibraţi sau acid nicotinic.
 |
Rezultatele testului
Dacă aţi acumulat cel puţin trei DA, tocmai aţi fost diagnosticat
cu sindrom metabolic.
CITIŢI CU ATENŢIE BROŞURA!
Dacă aţi acumulat unul sau doi DA, prezentaţi cel puţin un factor
de risc pentru boala cardiovasculară.
Prezentaţi-vă la medicul de familie!
Repetaţi testul peste 3 luni!
|
Persoanele cu diagnosticul de sindrom metabolic au un risc
mare (10% la 10 ani) de a face ateroscleroză (îngroşarea
localizată sau difuză a vaselor de sânge) la o vârstă tânără şi
pe mai multe vase. Sunt afectate atât vasele cu diametru
mare, cât şi cele cu diametru mic. Arterele care irigă
muşchiul inimii (arterele coronare), cele care irigă creierul
(arterele carotide), cele care irigă muşchii de la picioare
(arterele femurale) sunt vase cu diametru mare. Aşa încât
riscul de infarct miocardic, accident vascular
cerebral şi/sau înfundarea vaselor ce irigă muşchii de la
picioare, care poate să meargă pînă la amputaţie, sunt complicaţ
ii apărute la persoanele cu diagnosticul de mai sus.
Îmbătrânirea precoce a vaselor mici de la nivelul
ochilor, sau de la nivelul rinichilor poate duce chiar la
orbire sau la îmbolnăvirea gravă a rinichilor până la dializă.
Cantitatea de insulină secretată de celulele pancreatice ale
acestor bolnavi este scăzută. Pe de altă parte ei prezintă
creşterea rezistenţei celulelor din diverse părţi ale organismului
la acţiunea insulinei. Astfel, rezerva de insulină a
organismului se va epuiza repede. Deci, pacienţii care au
deja diabet vor prezenta o evoluţie rapidă a bolii, cu complicaţ
ii multiple şi severe, iar cei care nu au încă diagnosticul
de diabet, îl vor avea într-un viitor apropiat.
Grăsimea în exces, care este una din caracteristicile acestor
bolnavi, secretă unele substanţe care favorizează depunerea
accelarată a grăsimilor pe peretele vascular şi formarea de
cheaguri de sânge care pot duce la obstrucţia definitivă a
vaselor de sânge.
Endoteliul, unul din straturile peretelui vascular, este afectat
grav în acest sindrom. La nivelul lui şi cu ajutorul său se
menţine balanţa între factorii nocivi, care duc la
îngroşarea, respectiv la formarea de cheaguri în interiorul
vasului de sânge şi factorii protectori.
Toţi factorii menţionaţi anterior se condiţionează reciproc.
Asocierea lor creşte riscul de boală cardiovasculară al
pacientului. Controlul eficient al unuia dintre ei îi va
influenţa pozitiv şi pe ceilalţi.
Atât medicul cât şi pacientul trebuie să privească sindromul
metabolic ca un tot unitar, dar să încerce, în acelaşi
timp, să acţioneze pe fiecare parametru în parte.
|
 |
 |
 |




|
 |