|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
||
|
|
|
|
|
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 Cum ştiţi dacă aveţi colesterol crescut? Colesterolul crescut nu produce simptome (nu dă dureri de cap, greaţă, ameţeală sau alt disconfort). Puteţi afla dacă aveţi colesterolul crescut numai după ce verificaţi valorile acestuia printr-o analiză de sânge. B Atenţie însă! şi persoanele slabe sau tinere pot avea colesterol crescut.  Înainte de menopauză femeile au nivelul colesterolului mai mic
decât bărbaţii de aceiaşi vârstă. După menopauză creşte nivelul
de LDL şi scade cel de HDL, astfel încât după 50 de ani femeile
tind să aibă colesterolul mai mare decât bărbaţii de aceiaşi vârstă.Deci, după menopauză femeile au risc de a face
boală cardiovasculară cel puţin la fel cu al
bărbaţilor. Cu toate acestea, nu se recomanda de rutina tratament hormonal pentru scaderea nivelului colesterolului la femeile aflate la varsta menopauzei (>50 ani)! Cu toate acestea, nu se recomandă de rutină tratament hormonal pentru scăderea nivelului colesterolului la femeile aflate la vârsta menopauzei (>50 ani)! Şi ereditatea (genele) influenţiază nivelul de colesterol din sânge prin afectarea vitezei de producţie şi înlăturare din circulaţiei a acestuia. Astfel, există hipercolesterolemia familială, caracterizată prin nivele crescute de colesterol şi LDL, şi drept consecinţă, prin apariţia precoce a bolii cardiovasculare. Este însă o boală rară. La ce vârstă trebuie să începeţi să vă dozaţi colesterolul? Toţi adulţii în vârstă de >20 ani trebuie să-şi determine profilul lipidic (colesterolul total, LDL colesterolul, HDL colesterolul, TG) cel puţin o dată la 5 ani. Dacă valorile obţinute la prima determinare sunt anormale sau există factori de risc cardiovasculari asociaţi, atunci dozările trebuie făcute mai des, la indicaţia şi sub controlul medicului. Copiii care provin din familii cu risc crescut de boli cardiovasculare (părinţi sau bunici cu colesterol crescut sau cu boli de inimă la vârste tinere, adică sub 55 de ani) ar trebui să-şi controleze nivelele de colesterol din sânge. Care sunt valorile normale ale colesterolului? Pentru adulţi s-au stabilit nişte valori considerate optime ale colesterolului, LDL, HDL şi TG, astfel: Colesterol total< 200 mg/dl LDL<100 mg/dl HDL>60 mg/dl TG<150 mg/dl Pentru copiii intre 4-19 ani valorile normale sunt: Colesterol total<170mg/dl LDL<110 mg/dl. În funcţie de factorii de risc asociaţi şi de patologia fiecărui pacient, se stabileşte un grad de risc, căruia îi corespunde o anumită "ţintă", sau valoare considerată normală a colesterolului sau LDL-ului. Deci, nu există o singură valoare normală a colesterolului
sau LDL-ului! De asemenea trebuie reţinut că dintre colesterol, LDL, HDL şi TG, ţinta principală, care trebuie urmarită şi atinsă, este reprezentată de LDL. Care sunt factorii care cresc riscul unui pacient cu dislipidemie? În determinarea riscului, alături de LDL crescut, un rol important îl au: Alţi factori de risc majori asociaţi
Trebuie reţinut că dacă aţi avut infarct de miocard,
accident vascular cerebral sau aveţi diabet zaharat,
riscul de boală cardiovasculară este maxim! În ce categorie de risc vă aflaţi şi care este "ţinta" LDL pe care trebuie să o atingeţi? 1. Risc scăzut = aveţi maxim un factor de risc dintre cei menţionaţi mai sus Ţinta: LDL<160 mg/dl 2. Risc moderat/moderat înalt = aveţi 2 sau mai mulţi factori de risc dintre cei menţionaţi mai sus Ţinta: LDL<130 mg/dl 3. Risc înalt = aveţi boală cardiacă ischemică, altă afectare vasculară aterosclerotică, diabet zaharat sau multipli factori de risc asociaţi care dau un risc crescut Ţinta: LDL<100 mg/dl 4. Risc foarte înalt = aţi avut recent un accident vascular cerebral, aveţi boală cardiacă ischemică asociată cu diabet zaharat sau cu multipli factori de risc dintre cei mai sus menţionaţi, necontrolaţi (înca fumaţi, aveţi TA mare netratată, etc) Ţinta: LDL<70 mg/dl |
 |
 |
|
       |
 |
 |
