 |
Mai mulţi factori au fost asociaţi cu un risc crescut de apariţie a cancerului
de prostată. Dintre aceştia îi amintim pe cei mai importanţi:
- Vârsta - cancerul de prostată apare rareori înainte de vârsta de 50
ani şi este foarte frecvent la bărbaţii de 60-70 ani; peste 75 ani cancerul de
prostată va apărea la 1 din 9 bărbaţi.
- Rasa - populaţia afro-americană este expusă unui risc superior
celorlalte rase, la polul opus fiind populaţiile asiatice.
- Statusul hormonal - nivelul crescut al testosteronului cu peste
50% faţă de nivelul seric mediu determină un risc de 2,34 ori mai mare de
apariţie a cancerului de prostată.
- Istoricul familial - bărbaţii care au avut o rudă de gradul întâi
diagnosticată cu cancer de prostată au un risc dublu de a dezvolta cancer
de prostată, în timp ce prezenţa în familie a doi sau trei pacienţi amplifică
riscul de 5, respectiv 11 ori.
- Dieta - o dietă bogată în grăsimi de origine animală poate creşte
riscul de cancer prostatic.
Riscul apariţiei cancerului de prostată creşte
cu înaintarea în vârstă.
Ce este screening-ul?
Screening-ul înseamnă căutarea semnelor caracteristice unei afecţiuni în
populaţia care nu are simptome sugestive de boală.
Astfel, prin screening-ul pentru cancerul de prostată se identifică
pacienţii în stadii incipiente ale bolii, când tratamentul poate fi mai eficient.
Când este indicat screening-ul
pentru cancerul de prostată?
Screening-ul pentru cancerul de prostată trebuie efectuat în jurul vârstei
de 50 de ani, însă la persoanele cu risc crescut se începe mai devreme şi va
include obligatoriu:
- Dozarea PSA (prostate specific antigen - antigenul specific prostatic)
- constă în determinarea nivelulului antigenului specific prostatic din
sânge; nivele crescute de PSA au fost găsite la pacienţi cu cancer prostatic,
adenom de prostată, infecţii sau inflamaţii ale acesteia. În funcţie de rezultatul
testului este recomandată una dintre atitudinile de mai jos:
- Tuşeul rectal (TR) - pentru tuşeul rectal medicul va folosi o
mănuşă chirurgicală de unică folosinţă iar index-ul va fi lubrefiat pentru ca
manevra să fie cât mai puţin supărătoare; tuşeul rectal este un examen
banal care poate oferi informaţii valoroase despre mărimea, consistenţa şi
prezenţa unor zone anormale la nivelul prostatei. El trebuie efectuat numai
de către medic şi la indicaţia acestuia.
TR şi testul PSA nu îţi pot spune dacă ai cancer
de prostată însă pot sugera necesitatea de a
efectua investigaţii suplimentare dacă sunt
anormale.
Semnele de alarmă ale
suferinţei prostatice
În evoluţia naturală a cancerulului de prostată simptomatologia locală
apare de obicei tardiv datorită faptului că în majoritatea cazurilor are punct
de plecare în ţesutul de la periferia glandei. Prezenţa simptomelor şi semnelor
trădează deja un stadiu local avansat al bolii sau chiar metastatic.
De obicei simptomele care deranjează şi aduc pacientul la medic sunt
reprezentate de:
- Urinare frecventă în special noaptea;
- Nevoia urgentă de a urina;
- Jetul urinar slab proiectat (cade mai aproape de dumneavoastră);
- Jetul urinar întrerupt;
- Senzaţia că vezica nu se goleşte complet după urinare;
- Dificultăţi la începerea şi terminarea urinatului;
- Hematurie - prezenţa de sânge în urină;
- Hemospermie - prezenţa de sânge în spermă;
- Scăderea volumului spermatic ejaculat;
- Impotenţa;
- Durere locală sub formă de jenă, înţepătură, senzaţie de corp străin
localizat în perineu.
Dacă aveţi unele dintre aceste simptome, mergeţi şi consultaţi un medic cât mai repede posibil.
Trebuie menţionat faptul că unele aceste simptome pot fi datorate şi
altor afecţiuni ale prostatei cum ar fi infecţiile sau mărirea de volum a
acesteia. De aceea interpretarea acestora se va face numai de către
medicul urolog.
Chiar dacă nu aveţi simptomele de mai sus, nu înseamnă că nu puteţi avea cancer de prostată.
|
 |
 |
|
|
 |
