Ghidul pacientului


Arteriopatia obliterantă (sau "arterita" cum e numită uneori impropriu) este o boală arterială care determină reducerea progresivă a diametrului arterelor, cu scăderea fluxului sanguin ce ajunge la ţesuturi.

Arteriopatia obliterantă este mai frecventă la persoanele vârstnice (peste vârsta de 70 de ani - 18,8%, faţă de persoanele sub 60 de ani - 2,5% fac arterită). De asemenea este mai frecventă la bărbaţi, dar şi femeile cu factori de risc pot fi afectate.

Boala afectează în primul rând arterele membrelor inferioare (picioare) şi mai rar arterele membrelor superioare.

Arteriopatia obliterantă este o boală cu evoluţie gravă, putându-se ajunge în stadiile avansate la amputaţia membrului afectat şi chiar la deces!



Care sunt simptomele?

La începutul bolii, pacienţii pot să nu aibă simptome o perioadă îndelungată de timp, mai ales dacă sunt sedentari; pe măsură ce îngustarea arterială se agravează, apare durerea.

În stadiile iniţiale, durerea este resimţită ca o "crampă musculară" (termenul medical este "claudicaţie intermitentă"), care apare în diferite grupe musculare (în funcţie de localizarea îngustărilor/obstrucţiilor arteriale), cel mai frecvent în gambă (în molet), dar şi în coapsă, şold sau fese sau în picior. În mod caracteristic, durerea apare la efort, este reproductibilă (apare la aceeaşi distanţă) în timpul mersului, şi se ameliorează sau dispare la scurt timp după încetarea efortului.

Durerea şi disconfortul variază de la persoană la persoană. Severitatea simptomelor depinde de sediul îngustării arteriale, de numărul vaselor care pot aduce sânge mai jos de zona afectată (dezvoltarea circulaţiei colaterale) şi de intensitatea efortului.

Iniţial, durerea apare la distanţe de mers mari, pentru ca, pe masură ce boala avansează, să apară la distanţe din ce în ce mai mici.

La pacienţii cu boală mai avansată, cu capacitate de efort limitată, în afara durerii la mers, pot apare şi alte simptome - amorţeli, furnicături, senzaţie de răceală a membrului afectat.

Acest simptom este caracteristic pentru ischemia arterială cronică!


Boala progresează în timp şi durerea apare şi în repaus!


Iniţial, durerea de repaus apare la nivelul degetelor şi piciorului, este mai accentuată noaptea şi se ameliorează prin menţinerea picioarelor atârnate la marginea patului. Ulterior durerea devine permanentă, intensă, bolnavul nu se poate odihni. În această etapă apar modificări în coloraţia pielii - devine cianotică (se învineţeşte) şi ulterior apar răni, şi apare chiar gangrena extremităţilor.



Nu orice durere la nivelul membrelor inferioare înseamnă "arterită"!


Alte boli ce pot provoca dureri la nivelul membrelor inferioare sunt:
  • lombosciatica (afecţiunea coloanei vertebrale),
  • insuficienţa venoasă,
  • bolile musculare,
  • bolile articulare.


  • O greşeală frecventă este atribuirea durerii din arteriopatie acestor cauze, aceasta întârziind diagnosticul şi permiţând avansarea bolii spre stadiile grave.

    Pentru un diagnostic corect adresaţi-vă medicului încă de la debutul simptomelor!


    Întârzierea prezentării la medic poate avea consecinţe grave.
    Nu trebuie să ajungeţi aşa!





    Care este cauza?

    Cea mai frecventă cauză a bolii este ateroscleroza.

    Ateroscleroza înseamnă depunerea de grăsime în peretele arterelor ducând la îngustarea acestora şi chiar obstrucţia (înfundarea) lor.

    Ateroscleroza începe devreme în cursul vieţii, avansează fără manifestări, uneori o perioadă îndelungată de timp, până la apariţia îngustărilor arteriale semnificative.

    Ateroscleroza este un proces generalizat la nivelul arterelor, putând afecta şi alte teritorii vasculare: coronare (arterele inimii) cu apariţia anginei pectorale sau a infarctului miocardic, arterelor carotide (vasele cerebrale) cu apariţia accidentului vascular cerebral, arterelor renale etc.

    Astfel, la pacienţii cu arteriopatie obliterantă se întâlneşte mai frecvent afectarea concomitentă a arterelor coronare sau carotide decât la cei fără arteriopatie.

    Riscul de deces de cauză cardiovasculară este mai mare în comparaţie cu pacienţii fără arteriopatie (de 6 ori mai mare), iar la pacienţii cu simptome severe prin afectarea vaselor mari riscul creşte de până la 15 ori.



    De ce apare arteriopatia obliterantă?

    Factorii de risc pentru dezvoltarea acestei boli sunt aceiaşi cu cei din boala coronariană, în principal:
  • fumatul,
  • diabetul zaharat,
  • dislipidemia,
  • hipertensiunea arterială.